Am văzut timpul zburându-mi pe deasupra, prinzându-mi-se-n păr, curgând șiroaie peste mine, lăsând în urmă altceva. M-a dezbrăcat de mine și m-a lăsat în urma ca pe o exuvie, un cântec neuitat, fredonat pe vecie-n viitor.
Mă simt cu altă carapace, mă simt goală de mine, cântând veșnic despre mine.
...timp uitat, timp pierdut...
Veșnic căutată, niciodată găsită nici de mine, nici de alții. Aud misterul curgându-mi în vene și viața scurgându-mi-se pe piele, udă de tinerețe...
... bătrânețe...
Aici eu sunt o bucată de gheață, prea tăcută, prea zgomotoasă, prea ascunsă, prea nepătrunsă...
... haos, fugi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu