Tot

Îmi acopăr ochii cu ploaia ta, iubite... Ești tot soarele și toată ploaia mea. Ești adierea ce mă trimite de lângă vremea făr' de suflet. Te simt adânc în pupila mea plină de negru și simt că n-ai să mai pleci vreodată. Nici nu vreau... Nu ești fum, ești foc și-mi stai în suflet.

Nu mai am geam în față și nici tu înveliș. Intru-n tine de câte ori vreau eu și nu plec niciodată. Te gonesc, dar mă ai. Pielea ta de cacao și pielea mea de lapte... se iubesc, se iubesc... Gândurile mele din frunte pleacă-n fruntea ta sentimentală. Te rog să mă ajuți. Știi că eu vreau tot.