duminică, 15 iunie 2014

de tot


Ne zbatem împreună în aerul greu al zilei și ne iubim ca nebunii în noaptea de ploaie, în aerul ei subțire și ușor. Noaptea noi plutim, iubitule... ziua ne omoară.

Noaptea nu dorm, noaptea eu te visez, noaptea eu te iubesc. 

Te simt în stele, în aerul pe care îl respir, te simt cum mă cânți... Devin vioară alături de tine, devin suprafață fără tine, devin fără esență fără tine.

Eu nu te pot pierde, nu mă poți pierde. Îți pun iubirea la-ncercare, căci e prea multă și nu o pot absorbi. Eu nu sunt ce crezi tu că sunt.

Ai înnebunit de tot.... am înnebunit și eu...
de tot. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu