Dragule, uneori am un suflet orb în aceste ascunzișuri, sub aceste învelișuri. Eu nu știu cum te simt, dar bănuiesc că ești cumva prins între realitate și iluzii, între mine și deziluzii.
Tu nu ai înțeles că nu ai prezent cu mine, ci doar un vag viitor...
Iartă-mă, dar nu pot găsi o ordine a acestor cuvinte... poate mâine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu