miercuri, 13 martie 2013

Copilul prinse tot aerul în pumni, îl strângea ca şi cum ar fi fost numai al lui, al nimănui altcuiva, şi avea să stea acolo mult timp, pentru totdeauna, niciodată liber din nou. Păşi în gol cu cel mai mare entuziasm, păşi în viaţă, curajos, prin anii copilăriei. Dar în urmă era tatăl... încercănat. Se citea bătrâneţea în chipul lui, iar pe viaţa lui... călca viaţa copilului din faţă. Era un sacrificiu conştient la mijloc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu