Ca tine...

Am fost întotdeauna plină de tine, chiar şi-atunci când n-ai fost lângă mine. Un crâmpei din căldura ta a rămas prins în mine. E ca din aluminiu şi arde, nu zace. El înfloreşte, îl dantelez şi îl îngrijesc căci mi te-a adus pe tine-n mine şi ştiu că n-ai să pleci. De-ar fi s-o faci, eu aş rămâne dezbrăcată de mine, aş fi goală şi te-aş fugări la nesfârşit. Şi alerg mereu după tine, aşa cum o faci şi tu.
Să nu mă uiţi, să nu mă crezi...