Fii sigur că până la sfârşit am să te iert. Şi am să te iert de mii şi mii de ori, căci eu îţi dau indicii, ajung să-ţi vorbesc aşa de clar cum nimanui nu i-am mai vorbit, îţi spun să faci invers spuselor mele, iar tu faci pe dos. Oricum, în final tu ai să ştii ca nimeni nu a mai trăit pentru tine aşa cum am facut-o şi continui s-o fac eu! Tu nu ai înţelegere pentru tristeţea ce înfloreşte în corpul sufletului meu atunci când nu-ţi simt respiraţia într-a mea. Tu nu crezi în copilăreala mea de la capătul întâlnirilor noastre, fiindcă pare anormala în fiinţa mea de şaisprezece ani, dar ţin să-ţi spun just că ea e sinceră, e sinceră ca mine. Nu vreau să-mi iei suferinţa, nevoia necondiţionată şi obsesia mea nebuna de tine ca pe-un alint al meu, ca pe-un joc des întâlnit, ca pe ceva banal - că tot am sentimente speciale pentru ce-i special - ci să înţelegi că aşa-mi exprim eu nu pleca-ul, că eu am murit cândva şi am reînviat pentru tine, eu respir prin tine.
Să nu ma laşi când îţi spun să mă laşi. Eu exist opus regulilor naturii, ştii bine. Nu fi ca mine, doar comportă-te cu mine ca pentru mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu