Nordul meu nu-ţi va respinge niciodată nordul, iar sudul tău îmi iubeşte sudul. E o lume-ntreagă-n noi şi niciodată nu ne despărţim, căci e noapte peste tot, dar noi suntem zi. Noi nu ne respingem, ne atragem orice-ar fi şi ştii că asta-i pe vecie. Eu nu le ştiu pe toate-ntotdeauna, dar simt totul pentru tine. Tu nu ştii mai nimic, dar arzi pe dinăuntru şi pe-afară.
Dacă am fi identici, te-aş arunca în mare, iar amintirea ta ar rămâne sub un infinit semn al întrebării. N-ai fi nici măcar fantomă şi mort fiind, ai înţelege de ce e bine să mai fim şi invers. Eu cred că suntem unu-n doi.
Să nu mă uiţi, să nu mă crezi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu