joi, 14 februarie 2013

Picături

Şi dacă mâine am să cred, să nu ma crezi. Să nu ai încredere în mine, căci eu sunt mereu alta, niciodată aceeaşi. Nu există entitate să se îndrăgostească zilnic de mine, aşa cum trebuie... şi cum ar fi să trăieşti în fiecare zi cu altcineva? Cum ar fi sa te culci cu X şi dimineaţă să-i simţi respiraţia lu Y?
Am să plec din mine, căci oricum alter-ego îmi eşti tu. Nu trebuie să fiu prezentă în mine. Am să mă scurg şi am să mor. Voi lăsa pământul să mă absoarbă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu